Mi-e ruşine din nou de „tagma” mea

21feb.11

Citeam ieri nişte articole „demenţiale” în EVZ, Gândul şi HotNews. Despre nişte filmuleţe „deşuchete” apărute pe youtoube. În care aperea arhimandritul Iustin Pârvu de la mănăstirea Petru Vodă din Neamţ. Pentru necunoscători stareţul mănăstirii (dacă nu ştiaţi provin dintr-o familie cu state vechi în domeniu frate pictor mural religios, verişori şi alte rude călugări si stareţi etc aşa că ştiu termenii). În respectivele „materiale” „mega-jurnaliştii” de la respectivele publicaţii boncăluiau despre cum o „gaşcă” de călugăriţe îi cântau părintelui Iustin cântece legionare. aici Şi dăi şi luptă şi dăi şi sparge despre cum în rândul călugărimii româneşti se propagă idei ultranaţionaliste şi antisemite. Cum “Duhovnicul Neamului” aşa cum este supranumit Iustin Pârvu o dă pe cele rele.

Eu am un mesaj pentru autorii materialelor. Mai citiţi puţină istorie. Şi despre viaţa personajului în cauză. Că dacă citeaţi…poate aflaţi că Iustin Pârvu a fost un simpatizant legionar, că a făcut 12 ani de închisoare prin vreo patru penitenciare comuniste pentru ideiile sale. Plus încă patru ani pentru că nu s-a lepădat de credinţa sa. Că de mulţi ani de ziua sa i se cântă imnuri patriotice de tot felul. Inclusiv cele sus menţionate. Că la el neamul, ţara, patria nu sunt numai cuvinte ci un mod de viaţă. Că pentru el mişcarea legionară nu se confudă cu ce au făcut  nişte nebuni acum 80 de ani. Ci cu faptul de a fi îndrăgostit de propria ţară aici.  Şi mai ales că nu poate fi confundat cu un antisemit …în lipsa unor fapte de genul ăsta. Ce le mai recomand celor care scriu fără să se documenteze. Mergeţi oamenilor şi vorbiţi mai întâi cu cel pe care îl bălăcăriţi. Poate cunoscându-l nu veţi mai îndrăzni să scrieţi tot ce vă trece prin căpuşor.

Eu l-am cunoscut personal pe Iustin Pârvu. Prima dată în urmă cu 15 ani. Când eram un copilandru care se uita cu privirea mirată în ochii de un albastru nemărginit ai monahului. Şi asculta vocea unui om venit parcă din altă lume. Care stă uneori şi 24 de ora pe zi vorbind cu cei care au nevoie de consiliere duhovnicească. Care a trecut în acest moment peste nevoiele fizice şi se hrăneşte mai mult spiritual la fel ca şi călugării tibetani. Şi care ajută oamenii indiferent de etnie, stare, culoare a pielii sau a ochilor. Un om care a realizat mai mult decât toţi politicienii români la un loc din ultimii 20 de ani.

Mă opresc aici pentru că altfel încep să nu-mi mai controlez cuvintele.

Filed under: Blog   |  9 Comments